Somnul (Silurus Glanis) Denumirea ştiinţifică : Silurus Glanis Denumiri populare : codău, moacă, somotei (somnul mic, până la 2 kg), irma RaspandireIn toate apele Europei, in rauri, lacuri şi balti de ses şi de deal. La noi este raspandit in raurile si lacurile de şes, Dunare şi Delta Dunarii. DimensiuniEste cel mai mare peşte de apa dulce care traieşte la noi. In mod curent are 1 metru şi 5-6 kg, dar poate ajunge la 50-100 kg. DescriereEste unul dintre peştii cel mai usor de recunoscut de pe la noi. Capul este turtit de sus in jos, fiind garnisit cu o gura mare, plina de dintisori marunti, pe ambele falci, indreptati spre inapoi. Pe falca superioara are doua mustati lungi, pe lateral, si patru mustati mai mici, indreptate in jos. Trunchiul este destul de scurt, cilindric. Coada este lunga, inotatoarea anala intinzandu-se pe toata lungimea ei. Culoarea este cenusiu marmorat, cu burta alb-murdar. Culorile se modifica si in functie de culoarea dominanta a mediului in care traieste. Nu are solzi ci un mucus protector, extrem de alunecos. Este un peşte in general nocturn, are ca principale simturi pipaitul (se foloseste de cele 6 mustati), auzul (percepe imediat zbaterea momelii vii in carlig) şi mirosul (sesizeaza resturile de carne de la abator folosite ca momeala). Cel mai important si dezvoltat simt este auzul, fiind foarte sensibil la vibratii. Deci momelile artificiale mai “zgomotoase” vor fi mai eficiente.Ca momeli naturale prefera: - buchetul de râme negre, coropisnita sau lipitoarea mare.Trebuie pescuit în mare liniste, deoarece sesizeaza orice vibratie a barcii sau a malului, si cât mai aproape de noi, pentru a putea fi usor de controlat. Văzul este slab. Ca urmare a traiului pe fundul apei, cu lumină puţină, ochii s-au atrofiat, fiind foarte mici. Mod de viaţăPe timpul zilei stă ascuns in cotloane, gropi, langa arbori cazuti, bolovani mari, confundandu-se cu mediul. Noaptea pleacă la vanătoare, de multe ori auzindu-se loviturile de coadă cu care işi imobilizează prada in noptile de vara. Somoteii mici umbla in carduri. Somnul mare in schimb este singuratic. Este un peste teritorial, fidel locului in care s-a nascut. Imperecherea are loc la peste 18 grade C, iar pâna pe la mijlocul lunii august se hraneste normal. Ca peşte rapitor, incepe sa se hraneasca imediat ce a depasit stadiul de alevin cu larve de insecte, rame, viermi, broscute, peştisori, el nu poate digera hrana la mai putin de 10 C. Se hraneşte si cu animale moarte, pe care le gaseste cu ajutorul mirosului, fiind un sanitar al apelor. Iarna intra la iernat, in gropi adanci, in acelasi gropan intalnindu-se somni de toate dimensiunile, de la somotei de 1 kg pana la somni de 40 kg.