Flora si fauna in Delta Dunarii

Delta Dunãrii este situatã în sud-estul României, la gurile de vãrsare ale Dunãrii în Marea Neagrã. Delta Dunãrii este o formã de relief rezultatã din depunerile de mâl ºi nisip aduse de Dunãre, pe un teren cu pantã linã în condiþiile lipsei mareei ºi a acþiunii curenþilor litorali. Se caracterizeazã prin alternanþa de ape ºi uscat, prin florã ºi faunã deosebitã. Suprafaþa Deltei este de 7500 kmp din care 5800 pe teritoriul României. Clima Deltei este specificã, cu puþine precipitaþii, dar cu umezealã provenitã din evaporaþii, cu veri rãcoroase ºi cu ierni fãrã temperaturi foarte scãzute, dar vântoase.
Din punct de vedere al florei pentru Delta Dunãrii este specificã vegetaþia plutitoare iar biotopurile sunt diverse: mlaºtini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix, pãduri de foioase, vegetaþie de grind cu sol sãrat, pãdure luxuriantã(Grindul Letea ,cu aspect tropical).
Ecositemul acvatic are la baza lanþului trofic fitoplanctonul, numeroase specii de alge brune, verzi ºi albastre ºi zooplanctonul cu care se hrãnesc organismele care trãiesc in mâl ºi pe fundul apei(nevertebrate, moluºte ca scoicile ºi melcii precum ºi stridii în zona maritimã, o mare varietate de viermi cum ar fi lipitorile ,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii). Un sector foarte important este ocupat de vegetaþia acvaticã a cãrei bazã este stuful, constituit în plauri prin aglomerarea rãdãcinilor plutitoare(rizomi). Plaurul constituie elementul portant a celorlalte plante. Stuful este o plantã perenã care acoperã 1500 de kmp din suprafaþa Deltei si este exploatat economic. Plante acvatice: nufãrul alb(Nymphaea alba), nufãrul galben, de o importanþã excepþionalã pentru depunerea icrelor animalelor acvatice. Stomatele sunt pe suprafaþa lucie a frunzelor polenizarea o asigurã insectele, fructul se coace în adânc iar seminþele plutesc. Seminþele nuferilor sunt agreate de pãsãri. Alte plante plutitoare: lintiþa(lemna), peºtiºoara(salvinia), precum ºi plante carnivore: urticularia ºi aldrovanda. Terenurile mlãºtinoase sunt acoperite cu papurã ºi rogoz, stânjenei galbeni(iris pseudacorus), izma de baltã, mãcriºul de apã, salcie cenuºie. Pe grindurile fluviale cresc plopi albi, plopi negri, mai multe specii de salcie, vâsc, cãtinã, mure, ciuperci, iar în apropierea mãrii pelinul, iarba sãratã, volbura de nisip. Pe Grindul Letea care este monument al naturii trãiesc: frasinul pufos, viþa sãlbaticã hamei, volburã, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul brumãriu , pãducel, mãceº, corn, periploca graeca, cu aspect mediteranean.
Dintre insectele din regiune foarte bine reprezentaþi sunt þânþarii, buhaiul de baltã, mai multe specii de libelule, tãunii ºi ca o curiozitate în zona Letea scorpionul. Insectele acvatice sunt reprezentate de purecii de baltã, pãianjenii de apã ºi mai multe specii de fluturi.
Principala bogãþiei faunisticã a deltei este peºtele, reprezentat de peste 110 specii cum ar fi: crapul, somnul, avatul, plãtica, ºtiuca, babuºca, roºioara, caracuda, morun, nisetru, cega, pãstrugã, viza(Acipenseridae sturio, este un peºte rar întâlnit în apele noastre ), în lacuri întâlnim chefalul, labanul, ºalãul(care trãieºte in apele salmastre), bibanul, carasul. În dreptul gurilor Dunãrii se pot întâlni hamsiile, sardelele, hrana preferatã a rechinilor, amurul alb, þiparul, anghila, calcanul, lufarul, sânger. Unii peºti migreazã pentru a-ºi depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunãre (Alosa pontica) ºi scrumbia albastrã, care intrã primãvara în cârduri pe râuri ºi pânã la izvoarele Dunãrii. La gurile Dunãrii trãieºte o specie micã de rechini, Squalus. Peºtii constituie o sursã importantã de hranã pentru pãsãri ºi mamifere acvatice. O parte din peºti migreazã din bãlþi în Dunãre ºi invers pentru hrãnire ºi reproducere.
Delta adãposteºte o bogatã faunã ornitologicã formatã din circa 300 de specii, în mod deosebit în cârduri mari venind de la mari depãrtãri: din nordul îngheþat ºi din afara Europei. Delta reprezintã un important loc de trecere ºi iernare. În anii „80 au fost numãrate 4 milioane de exemplare, grupate pe anotimpuri. O parte dintre pãsãri sunt specii sedentare: pescãruºii, piciorongul, stârcul, lãcarul cenuºiu, cufundacul, lopãtarul, cristeiul, fluierarul, stãncuþa, vulturul, ºoimul dunãrean, chirighiþa, bufniþa, vânturelul, liºiþa, gãinuºa de apã, prundaºii, porumbelul de scorburã, cãlifarul alb ºi corcodelul, pe lângã speciile comune pentru România: cioara, ciocãnitoarea, guguºtiucul, piþigoiul, vrabia, vulturul codalb. Majoritatea pãsãrilor fac parte din categoria pãsãrilor migratoare. Din Asia vin hoitarul alb, egreta mate, raþa roºie, lebãda, cormoranul mare. Din regiunea siberianã vin huhurezul mare 3 specii de raþe lebãda de iarnã, fluierarul negru ºi becaþina din regiunea arcticã trec in pasaj gârliþa, gâsca cu piept roºu, sitarul, raþa cu cap negru. Din sud vin în deltã pelicanul comun ºi pelicanul roz (creþ), cocori, lãstunul de mal, barza albã, raþa cu ciuf. Schimbarea condiþiilor ecologice conduce la o deplasare a ponderii numerice din zonele centrale spre cele periferice: insula Sacalin, Grindul Lupilor, Histria. Lumea mamiferelor este bine reprezentarã: vidra, nurca, enotul, bizamul, ºobolanul de apã, nevãstuica, pisica sãlbaticã, nutria, vulpea ºi lupul de stuf adaptate bine mediului de plaur, se mai întâlnesc în zonele cu teren ferm mistreþul, dihorul, cãprioara, bursucul, ºi în iernile în care Dunãrea îngheþa, elanul în pãdurea Carorman. La gurile Dunãrii trãiesc delfini iar pe litoralul nordic foca cu burtã albã.
Regiunea de la gurile Dunãrii este bogatã în broaºte(5 specii), tritonul cu creastã,4 specii de ºopârle, ºerpi de apã ºi broaºte þestoase. În pãdurea Letea sunt vipere.
Influenþa mediului. În Delta dunãrii existã o varietate de biocenoze datoritã unei mari variaþii de mediu: ape curgãtoare(braþe ºi canale cu apã curgãtoare) lacuri ºi bãlþi, plauri plutitori, pãdure de foioase, grinduri nisipoase ºi sãrate, culturi agricole, ape salmastre. În unele zone sunt pãsãri ºi animale care s-au adaptat în mediul urban.
Clima este o climã de stepã temperatã moderatã de influenþa Mãrii Negre ºi a bãlþilor. Precipitaþiile sunt sub media anualã de 450 de mm, cu zãpezi puþine( 9 zile pe an la Sulina). Fenomenul caracteristic deltei este vântul(peste 300 de zile pe an), iar toamna este ceaþã. Datoritã variaþiei încãlziri ºi rãcirii diferite a suprafeþelor de nisip ºi de apã se naºte o brizã diurnã cu efect local. Umiditatea relativã a aerului este mare. Dunãrea înghheaþã uneori iarna, iar bãlþile ºi lacurile îngheþã întotdeauna iarna, ceea ce afecteazã negativ lanþul trofic. O mare influenþã asupra ecosistemelor o are variaþia sezonierã a apelor care ridicã ºi coboarã nivelul în lacuri ºi bãlþi stimulând migraþia ºi reproducere animalelor acvatice ºi cuibãritul pãsãrilor. Delta Dunãrii este inclusã în Rezervaþia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO.